vineri, 25 februarie 2011

...citiserăm toate cărţile

"INVIDIA"

Intr-o zi, vecinul nostru de bloc si-a luat un aparat de aer conditionat. Era un zaduf ingrozitor, dar noi n-aveam aparat de aer conditionat si nici bani ca sa ne cumparam unul. Sufeream de caldura si de invidie. Aveam insa o biblioteca. Ne-am uitat in ea si am scos cugetarile lui Seneca. Am citit de acolo o pagina-doua despre bine si sensul vietii si, desi cald tot ne era, nu l-am mai invidiat pe vecin.
Ceva mai tarziu, vecinul si-a deschis un butic si a inceput sa umble imbracat la costum la patru ace. Noi - tot cu blugi.

Nu-i nimic - ne-am zis linistiti, citind un capitol din Etica lui Spinoza. Apoi vecinul a aparut deodata intr-un Megane argintiu. Noi n-aveam nici bicicleta, dar l-am dispretuit citind din Phaidon al lui Platon. Mai tarziu, vecinul a schimbat Meganul pe Mertan. Nu ne-a pasat, caci si noi il schimbaseram deja pe Platon cu Aristotel. Si-a luat si un 4x4, cel mai mare de pe strada. Noi l-am luat pe Marcus Aurelius, care ne-a facut sa zambim impacati.

A mai trecut o vreme si vecinul si-a luat nevasta noua: blonda, frumoasa, tanara. Noi - tot cu cea veche, dar am luat Evanghelia dupa Ioan. Vecinul si-a imbracat soata cu o garderoba intreaga si cu blanuri, basca bijuteriile. Noi ne-am imbracat spiritul citind din Eclesiast. In fine, vecinul s-a mutat intr-o vila la sosea cu gard mare, bodigarzi si piscina. Am rezistat si de data aceasta eroic, citind Richard III. A urmat o a doua vila - la munte. Dupa ce am vazut-o, ne-am consolat cu Macbeth. O a treia - la mare: am recurs la Invierea lui
Tolstoi, al carei efect l-am consolidat cu Ghilgames, Ghandi si Declaratia de iubire a lui Liiceanu. Ne-am simtit cu mult mai bine.

L-au dat la televizor la o emisiune foarte populara. Ne-am stapanit emotia cu o portie de Caragiale. L-au dat a doua oara cu mare succes: am fi suferit daca nu ne-ar fi ajutat Ananda Coomaraswamy, Cartea lui Iov si Cazul Wagner al lui Nietzsche.

Asa a trecut ceva mai mult timp... Vecinul isi lua case, masini, iahturi, femei. Noi raspundeam cu Balzac, Thomas Mann, Hegel, Berdiaev. Lupta era stransa, dar echilibrata. In sfarsit, intr-o zi l-au aratat cu catuse la maini, umflat de PNA. Am rasfoit atunci fericiti Apocalipsa. Dar peste vreo doua saptamani, vecinul nostru era eliberat si chiar si-a anuntat candidatura pe listele unui partid majoritar.


Scarbiti, ne-am uitat in biblioteca. N-am mai vazut nimic. Ne-am uitat pentru a doua oara. Nu ne-a venit sa credem. Pentru a treia oara ne-am uitat cu atentie. Acelasi rezultat: citiseram toate cartile.

Si atunci ne-a cuprins invidia...

Popor roman, nu te-ai saturat sa stai pe locul mortului si sa fii condus de toti tampitii?


DAN PURIC

miercuri, 23 februarie 2011

“Creştinism şi democraţie” – Teodor Baconschi

Repoziţionările partidelor de pe la noi se fac din mers, în funcţie de interese conjuncturale sau chiar de moftul unui lider de partid. Da, moftul şi arţagul sunt două ingrediente ale politicii actuale de la noi. În aceste condiţii, nu este de mirare că doctrinele politice sunt asumate doar pe hârtie sau de o minoritate insignifiantă din fiecare formaţiune, în timp ce electoratul nu mai înţelege cui foloseşte o siglă sau o titulatură pompoasă care sună fals când vine vorba de exerciţiu puterii al celor aleşi. O carte programatică, voit provocatoare prin asumarea directă a creştin-democraţiei este “Creştinism şi democraţie a lui Teodor Baconshi. Lucrarea a apărut la Editura Curtea Veche, în colecţia Democraţia creştină, având girul coordonatorilor Mihail Neamţu şi Marian Papahagi. Autorul ocupă funcţia de ministru de Externe şi este fondatorul Fundaţiei Creştin-Democrate. Repoziţionările de care vorbeam la începutul acestui semnal editorial au făcut ca în urmă cu câţiva ani să asistăm la saltul de la social-democraţie la popularism al PDL (pe atunci PD), lucru amintit încă de trandafirul din sigla sa (simbol al strângii !). Ei bine, iată că, în mod programatic, un grup din interiorul acestei formaţiuni îşi asumă creştin-democraţia printr-un manifest (care şi deschide “Creştinism şi democraţie”) şi un proiect de reconstrucţie al dreptei.

Teodor Baconschi are în spate deja o carieră impresionantă de diplomat, fiind ambasador al României pe lângă Sfântul Scaun, în Portugalia şi Franţa. Autoritatea sa în spaţiul public este dată de publicarea a numeroase cărţi, un doctorat susţinut la Sorbona şi titlul de comandor al Legiunii de Onoare. Dar va avea puterea să impună o dezbatere internă şi, mai ales, să fondeze un curent creştin-democrat în interiorul PDL?

Dacă ar fi să exprim o rezervă faţă de lucrarea de faţă ar fi tocmai suficienţa (nu tocmai nevinovată) cu care este expediat PNŢCD dintr-o posibilă construcţie comună, însă aşteptatele evenimente electorale pot naşte surprize şi în această direcţie.

Teodor Baconschi este privit, în multe cercuri cu influenţă în politica dâmboviţeană, drept un posibil lider al PDL. Dacă ar fi să ne uităm în istoria recentă, greu de crezut că se va petrece o schimbare într-atât de spectaculoasă la vârful unui partid care a supravieţuit graţie unui nucleu dur  de politicieni legitimaţi prin desprinderea de FSN – Blaga, Videanu, Berceanu etc. Nici nu cred că ar putea să controleze masa de membri şi grupurile din filialele judeţene. Mai degrabă cred că Baconschi va reuşi să impună cu curent creştin-democrat în PDL şi, graţie acestui lucru şi a abilităţii sale diplomatice, să instituţionalizeze relaţia cu formaţiunile europene de orientare. Ceea ce nu este puţin lucru pentru politica românească în Europa şi cu atât mai puţin pentru PDL.

Mihai FIRICĂ
(Cărţi în obiectiv - 23.02.2011 - Ediţie Specială)

luni, 21 februarie 2011

SALVAŢI CENTRUL DE CARDIOLOGIE CRAIOVA!

Asociaţia Euro-Agora Craiova a iniţiat o Campanie de strângere de semnături SALVAŢI CENTRUL DE CARDIOLOGIE CRAIOVA!

A P E L
Domnule Preşedinte Traian Băsescu,
Domnule Prim-Ministru Emil Boc,
Domnule Ministru al Sănătăţii Cseke Attila,
Domnilor Deputaţi şi Senatori,
Vă solicităm prin prezentul apel să realizaţi demersurile necesare, în conformitate cu atribuţiile funcţiei pe care o deţineţi în stat şi în temeiul legislaţiei României şi a Uniunii Europene privind drepturile bolnavilor, pentru a opri procesul de desfiinţare a Centrului de Cardiologie Craiova declanşat de Guvernul României, prin proiectul de hotărâre de guvern iniţiat de Ministerul Sănătăţii.
Centrul de Cardiologie Craiova, unitate cu pesonalitate juridică aflată în subordinea Ministerului Sănătăţii, a fost înfiinţat în anul 2000 şi are în componenţă o secţie de cardiologie cu 90 paturi – compartiment de terapie intensivă coronariană, compartiment de cardiologie intervenţională, cu laborator de cateterism cardiac, angiografie şi posibilităţi de electrofiziologie invazivă, compartiment cardiologie pediatrică 10 paturi – un ambulatoriu integrat – cu cabinet de consultaţii, profilaxie primară, profilaxie secundară şi recuperatorie – un laborator de analize medicale şi o farmacie.
Centrul de Cardiologie Craiova funcţionează cu respectarea normelor naţionale şi europene în domeniu, deţine personal medical de înaltă calificare, precum şi dotările tehnice necesare pentru a oferi cele mai bune condiţii de îngrijire şi tratament pacienţilor.
Activitatea Centrului de Cardiologie Craiova s-a dovedit a fi în conformitate cu standardele de eficienţă atât medicală, cât şi financiară. În anul 2009, în baza unui contract de finanţare încheiat cu CAS Dolj pentru tratarea a 3.620 de cazuri, Centrul de Cardiologie Craiova a îngrijit 4.316 pacienţi, iar în anul 2010, în baza unui contract de finanţare încheiat cu CAS Dolj pentru tratarea a 3.004 cazuri, au fost îngrijiţi 3.609 pacienţi, respectându-se toţi indicatorii prevăzuţi de normele în vigoare.
Centrul de Cardiologie Craiova oferă asistenţă medicală de cardiologie pentru mii de bolnavi din cele cinci judeţe ale Olteniei, cât şi pentru cazuri grave din alte zone ale ţării.
Considerăm că iniţiativa Ministerului Sănătăţii de desfiinţare a Centrului de Cardiologie Craiova este absurdă, ilogică, nefundamentată medical sau financiar şi de un grav impact asupra comunităţii bolnavilor cardiaci din regiunea Oltenia.
SALVAŢI CENTRUL DE CARDIOLOGIE CRAIOVA!
Asociaţia Euro Agora
Grupul de susţinători ai Centrului de Cardiologie Craiova

vineri, 18 februarie 2011

Facem cărţile! Dar cine face preţul cărţilor?

Mi s-a întâmplat, de câteva ori, să renunţ la a mai cumpăra o carte din cauză că preţul mi s-a părut exagerat. Mi-am pus întrebarea ce ascunde preţul de la taraba înţesată cu cărţi. În condiţii grafice aproape identice şi cu un număr egal de pagini, acelaşi titlu era oferit la preţuri diferite, la o diferenţă de mai mult de 30 la sută! Aşadar, acelaşi titlu, acelaşi an al apariţiei dar preţuri diferite...

Cine face preţul cărţilor? Piaţa, valoarea operei, recunoaşterea din partea criticii, marketingul cultural sau altceva? Nu cumva să credeţi că drepturile de autor umflă costurile editoriale! Câteva răspunsuri le puteţi afla sâmbătă, ora 11.30, la Oltenia 3TV Craiova. Reluarea emisiunii se va difuza duminică, de la ora 10.00.

sâmbătă, 12 februarie 2011

«Jurnal esenţial» - Monica Lovinescu

Monica Lovinescu a fost o voce inconfundabilă a culturii. Timbrul său vocal ne-a dat, ani de-a rândul, sentimentul că speranţa în regăsirea libertăţii nu este iluzorie, iar scrisul poate fi un bun antidot împotriva totalitarismului. Din exil, de la microfonul Europei Libere, Monica Lovinescu trimitea în ţară aerul pe care aici nu mai puteam să-l respirăm: aerul libertăţii.

Emisiunile sale - “Actualitatea culturală” şi “Teze şi antiteze la Paris” - erau aşteptate de ascultători cu un interes special, de multe ori având sentimentul că scriitorii şi cărţile despre care vorbea aveau să înfrunte răzbunarea regimului comunist. De multe ori, chiar aşa s-a întâmplat. Apoi, după 1989, violenţa dictaturii a fost înlocuită de vulgaritatea, cinismul şi perfidia comuniştilor travestiţi în democraţi. În acele însemnări dintre 1981 şi 2000, păstrate sub forma unui jurnal publicat în şase volume la Editura “Humanitas”, întâlnim zbaterea unei femei puternice, dornică să-şi vadă ţara liberă de comunism, mereu atentă atât la fenomenul literar, cât şi la ceea ce se întâmplă în spaţiul public.

“Jurnal esenţial” este o sinteză a celor şase volume apărute anterior. Condensat, jurnalul are un ritm alert, consistent, o privire retrospectivă cu mult mai pătrunzătoare asupra unor fapte, personaje şi evenimente pe care le-am trăit recent. Sunt antologice acele pagini din preajma căderii regimului ceauşist din România, primele alegeri de după 1990, câştigate de Iliescu şi FSN, desfiinţarea postului Radio Europa Liberă, alegerile din 1996, apoi cele din 2000… Toate evenimentele sunt trăite la o intensitate greu de bănuit la o femeie care părea o dură, notaţiile sale zugrăvind o lume dominată de zbuciumul schimbării permanente.

Am regăsit în acest “Jurnal esenţial” al Monicăi Lovinescu explicaţia inadaptării sale la un sistem aflat sub zodia compromisului. Fiica lui Eugen Lovinescu nu a uitat niciodată preţul plătit de familia sa regimului comunist. Mama sa a fost lăsată într-o puşcărie comunistă, asemenea atâtor martiri ai neamului românesc. Suferinţa Monicăi Lovinescu nu a lăsat loc vreunui compromis, oricât de neînsemnat, faţă de cei care i-au strivit familia şi au forţat-o să rămână în exil. Ea nu uită şi nu iartă nimic în însemnările sale zilnice: Mihai Botez, Mircea Dinescu şi Andrei Pleşu sunt priviţi drept nişte curiozităţi care se metamorfozează sub presiunea ispitelor “generoase” şi se dedau la compromisuri scabroase.

Scriitoarea Ioana Pîrvulescu realizează un portret admirabil, pe care-l redau în finalul acestui semnal de carte: “Monica Lovinescu a fost dintre oamenii privilegiaţi care au putut ajuta şi ale căror cuvinte se transformă în fapte. A salvat vieţi, şi prea puţini mai par să-şi amintească de asta. A ocrotit, a vegheat, a ridicat zid de cuvinte... în jurul celor care protestau.”

Mihai Firică
(Cărţi în obiectiv - Ediţie Specială 12.02.2011)

vineri, 11 februarie 2011

Cum, ce şi cât citim în weekend?

Vă provoc la un dialog despre cum, ce, şi cât citim în weekend. Există un anumit gen de cărţi pe care le citim doar la sfârşit de săptămână, în orele de relaxare? Sunt acele titluri abordabile şi fiecare zi? Dacă nu, atunci de ce există atâtea edituri care au colecţii intitulate "cartea de weekend"?

Vă invit să urmăriţi ediţia de mâine (sâmbătă 12.02.2011) ora 11.30, de la Oltenia 3TV Craiova , în care am încercat, împreună cu jurnalistul cultural Cristian Voicu şi scriitorul Marcel Selişte Răduţ, să găsim câteva răspunsuri. Emisiunea se va difuza în reluare duminică ora 10.00.

Lectură sănătoasă!

Dezbatere publică: “Desfiinţăm sau păstrăm Centrul de Cardiologie Craiova?”

Asociaţia Euro-Agora vă invită să participaţi la o dezbatere cu tema “Desfiinţăm sau păstrăm Centrul de Cardiologie Craiova?”


Evenimentul va avea loc miercuri 16.02.2011, ora 13.00, în “Sala Coloanelor” din Craiova, str. Calea Unirii nr 26. Dezbaterea va fi onorată de prezenţa prof. univ. dr. Dan Dominic Ionescu.
Mihai Firică,
director executiv Euro-Agora

vineri, 4 februarie 2011

Scriitor în provincie vs. scriitor în Bucureşti

Ediţia de mâine (sâmbătă 05.02.2011) a emisiunii FACEM CĂRŢILE! are ca temă condiţia scriitorului într-o lume care este predispusă să ofere Capitalei un plus de atenţie în detrimentul provinciei - Scriitor în provincie vs. scriitor în Bucureşti.
Tema a fost aleasă în urma comentariilor apărute tot mai mult în ultima perioadă. Îţi oferă "centrul" mai multă vizibilitate dar îţi refuză intimitatea şi liniştea, regăsite cel mai adesea într-un orăşel?
Dialogul în trei a fost purtat de Marcel Selişte Răduţ, Cristian Voicu şi Mihai Firică. Sperăm să fi reuşit declanşarea unei dezbateri autentice, pe care dorim să o continuăm şi cu alţi invitaţi.

Ca şi la primele două ediţii ale emisiunii, locaţia în care s-a filmat a fost Librăria Th@li@ - situată la parterul Teatrului Naţional "Marin Sorescu" din Craiova.

Emisiunea poate fi urmărită atât sâmbătă, de la ora 11.30, cât şi duminică de la ora 10.00 la Oltenia 3TV Craiova.

Aşteptăm opiniile, observaţiile, propunerile... pe adresa facemcartile@yahoo.com